Înțelegi legea, știi ce ai de făcut.
Înțelegi legea, știi ce ai de făcut.
Ai autorizație de construire, dar nu ai recepția lucrărilor? Află ce prevede noul CATUC și când poate fi necesară regularizarea.
Decizia CEDO în cauza Pușcașu și alții împotriva României ridică întrebări privind corectitudinea datelor financiare prezentate de Guvern. Analizăm diferențele față de raportările Consiliului Fiscal, obligația statului de cooperare loială cu Curtea și posibilele consecințe juridice ale furnizării unor informații incomplete sau nereale.
Poți chema în judecată o persoană chiar dacă nu îi cunoști domiciliul. Articolul explică posibilitatea citării la locul de muncă, obținerea datelor din evidența persoanelor, verificările efectuate de instanță și condițiile citării prin publicitate.
Articolul analizează o posibilă neconcordanță între Legea nr. 169/2026 și formularele oficiale F_03 și F_04, care indică plângerea contravențională la judecătorie în termen de 15 zile. Deși CATUC exclude, ca regulă generală, aplicarea OG nr. 2/2001, formularele prevăd aceeași cale de atac pentru contravenții supuse unor regimuri juridice diferite. Sunt examinate legalitatea acestei soluții, posibilitatea aplicării contenciosului administrativ și implicațiile constituționale privind accesul efectiv la justiție.
Ai primit un proces-verbal pentru lucrări executate fără autorizație? Află ce trebuie să verifici, cum se analizează legalitatea sancțiunii, ce efecte au măsurile dispuse și în ce condiții poate fi regularizată construcția potrivit Legii nr. 169/2026. Noul CATUC exclude aplicarea generală a OG nr. 2/2001, ceea ce ridică probleme importante privind procedura de contestare.
Legea nr. 169/2026 permite regularizarea construcțiilor executate fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, dar stabilește condiții și termene diferite în funcție de categoria construcției.
Articolul explică ce lucrări pot fi regularizate în regim permanent, care sunt construcțiile ce beneficiază de regimul excepțional de un an, ce documente și verificări sunt necesare și în ce situații autoritatea competentă poate refuza emiterea autorizației.
Sunt analizate și căile de atac disponibile în cazul refuzului nejustificat, al nesoluționării cererii sau al dispunerii unor măsuri de desființare, cu trimiteri la instrumentele practice disponibile pe Drept Practic.
Articolul analizează problemele de constituționalitate pe care le ridică supravegherea audio-video a domiciliului unei persoane suspectate de săvârșirea unei infracțiuni, atunci când măsura afectează și membrii familiei care nu sunt suspectați, inclusiv copiii minori.
Sunt examinate condițiile prevăzute de art. 139 din Codul de procedură penală, amploarea infracțiunilor pentru care poate fi autorizată supravegherea, proporționalitatea ingerinței și protecția vieții intime și familiale. Analiza valorifică jurisprudența Curții Constituționale, a CEDO și repere din dreptul comparat german.
Concluzia este că supravegherea tehnică reprezintă un instrument legitim al anchetei penale, dar legea ar trebui să prevadă garanții mai riguroase atunci când măsura afectează viața privată a unor persoane care nu sunt suspectate de săvârșirea vreunei infracțiuni.
Proprietarii apartamentelor ale căror balcoane au fost închise în cadrul lucrărilor de reabilitare termică organizate de primărie nu au nevoie de o autorizație distinctă de regularizare dacă intervențiile au fost cuprinse în documentația autorizată și executate conform acesteia.
Articolul explică regimul juridic al acestor lucrări, diferența dintre răspunderea proprietarului și cea a persoanelor implicate în executarea lor, precum și condițiile în care poate deveni necesară regularizarea potrivit Legii nr. 169/2026.
Sunt prezentate documentele care pot demonstra legalitatea lucrărilor și verificările necesare atunci când primăria solicită regularizarea unui balcon pe care chiar ea l-a închis în cadrul reabilitării blocului.
Ce se întâmplă dacă ai cumpărat un apartament cu balconul închis înainte de 1989, iar lucrarea a fost executată de un fost proprietar? Poți fi obligat să o regularizezi sau să o desființezi?
Articolul analizează legislația aplicabilă înainte de 1989, regimul coproprietății, răspunderea contravențională, prescripția și efectele Legii nr. 169/2026. Sunt examinate și deciziile relevante ale ÎCCJ privind raportul dintre sancțiunea contravențională și măsura desființării.
Concluzia principală este că actualul proprietar nu devine automat răspunzător contravențional pentru lucrările executate de fostul proprietar, iar eventuala regularizare sau desființare trebuie să aibă un temei legal distinct și să respecte regulile privind aplicarea legii în timp.
Legea nr. 169/2026 introduce majorarea cu 100% a impozitului pentru construcțiile neautorizate. Analizăm dacă măsura este fiscală sau sancționatorie, ce limite rezultă din jurisprudența CCR și CEDO și ce probleme apar pentru construcțiile vechi, cumpărătorii de bună-credință și calculul impozitului în cursul anului.