Înțelegi legea, știi ce ai de făcut.
Înțelegi legea, știi ce ai de făcut.
Ai autorizație de construire, dar nu ai recepția lucrărilor? Află ce prevede noul CATUC și când poate fi necesară regularizarea.
Decizia CEDO în cauza Pușcașu și alții împotriva României ridică întrebări privind corectitudinea datelor financiare prezentate de Guvern. Analizăm diferențele față de raportările Consiliului Fiscal, obligația statului de cooperare loială cu Curtea și posibilele consecințe juridice ale furnizării unor informații incomplete sau nereale.
Noul CATUC permite regularizarea balcoanelor închise fără autorizație, în anumite condiții. Explicăm cine poate solicita autorizația, ce documente și expertize sunt necesare, când se cer acordurile coproprietarilor, ce formular oficial se utilizează și ce termene sunt aplicabile.
Noul CATUC prevede majorarea cu 100% a impozitului pentru anumite construcții executate fără autorizație și neregularizate. Se aplică măsura și balcoanelor închise acum 20 sau 30 de ani? Analizăm art. 301 alin. (11), condițiile aplicării majorării, prescripția, situația fostului proprietar și problemele de constituționalitate și proporționalitate.
Închiderea unui balcon necesita autorizație și înainte de anul 2019? Analizăm evoluția Legii nr. 50/1991, diferența dintre închiderea unui balcon deschis și înlocuirea tâmplăriei, modificările introduse în 2004 și 2019 și jurisprudența relevantă. Explicăm și de ce obligația de autorizare nu trebuie confundată cu posibilitatea sancționării proprietarului în prezent.
Desemnările succesive și opoziția Președintelui Nicușor Dan față de participarea AUR la guvernare ridică întrebări privind limitele atribuțiilor prezidențiale. Articolul analizează condițiile în care această conduită ar putea constitui un conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul, prin raportare la Constituție și jurisprudența CCR. Argumentul central privește eventuala blocare a unei formule guvernamentale susținute de o majoritate parlamentară.
Articolul analizează limitele în care un parchet poate comunica public despre o anchetă penală, pornind de la cazul Călin Georgescu. Deși legea permite informarea publicului despre acuzații, percheziții și măsuri procesuale, comunicarea trebuie să respecte caracterul nepublic al urmăririi penale și prezumția de nevinovăție.
Declarația oficială DIICOT din 21 septembrie 2026, imaginile din timpul percheziției, fotografiile unor documente și apariția în presă a unor fragmente din interceptări ridică probleme juridice diferite. Ghidul CSM permite prezentarea situației de fapt, dar stabilește limite privind comunicarea probelor și interzice furnizarea către presă a unor categorii de materiale, inclusiv stenograme ale interceptărilor.
În cazul interceptărilor publicate nu este stabilit cine le-a furnizat presei, astfel încât divulgarea lor nu poate fi atribuită automat DIICOT. Eventualele nereguli de comunicare nu determină, prin ele însele, nelegalitatea urmăririi penale sau a probelor.
Problema centrală este diferența dintre informarea legitimă a publicului și prezentarea anticipată, în spațiul mediatic, a tezei probatorii a acuzării, înainte ca probele să fie verificate și evaluate în cadrul procesului penal.
Notificarea la CNA nu este doar o formalitate. Dacă activitatea unui creator este calificată drept serviciu media audiovizual la cerere, pot deveni aplicabile reguli speciale privind conținutul, dreptul la replică, protecția minorilor, informarea corectă, publicitatea și controlul CNA. Analizăm consecințele juridice ale acestei calificări și limitele pe care Decizia CNA nr. 116/2026 trebuie să le respecte.
Decizia CNA nr. 116/2026 introduce noi criterii pentru creatorii de conținut de pe TikTok, YouTube și alte platforme. Analizăm dacă pragul de 100.000 de urmăritori, cele 24 de materiale și noul termen de notificare respectă limitele Legii audiovizualului.