Noul CATUC prevede majorarea cu 100% a impozitului pentru anumite construcții executate fără autorizație și neregularizate. Se aplică măsura și balcoanelor închise acum 20 sau 30 de ani? Analizăm art. 301 alin. (11), condițiile aplicării majorării, prescripția, situația fostului proprietar și problemele de constituționalitate și proporționalitate.
Închiderea unui balcon necesita autorizație și înainte de anul 2019? Analizăm evoluția Legii nr. 50/1991, diferența dintre închiderea unui balcon deschis și înlocuirea tâmplăriei, modificările introduse în 2004 și 2019 și jurisprudența relevantă. Explicăm și de ce obligația de autorizare nu trebuie confundată cu posibilitatea sancționării proprietarului în prezent.
Proiectul de modificare a Legii avocaturii propune redactarea obligatorie de către avocat a anumitor contracte, asistență juridică obligatorie la divorțurile cu copii minori și noi măsuri împotriva serviciilor juridice neautorizate online. Analizăm dacă aceste restricții sunt compatibile cu Constituția, CEDO și dreptul Uniunii Europene și unde se află limita dintre protecția profesiei și libertățile cetățenilor.
Prezumția dobândirii licite a averii, consacrată de art. 44 alin. (8) din Constituție, protejează proprietarul împotriva confiscării întemeiate pe simpla suspiciune, fără a împiedica verificarea provenienței bunurilor. Articolul analizează jurisprudența CCR, CEDO și CJUE privind răsturnarea prezumției, sarcina probei și garanțiile procedurale. Explică diferențele dintre averea nejustificată și cea ilicită, precum și dintre confiscarea specială, confiscarea extinsă și controlul averilor.
Instituirea sechestrului asupra tuturor imobilelor și blocarea conturilor unui inculpat, singurul întreținător al unei familii cu doi copii minori, trebuie examinate în raport cu prejudiciul estimat, garanțiile deja disponibile și efectele asupra subzistenței familiei. Articolul analizează un caz ipotetic și explică în ce condiții restrângerea măsurii poate păstra garanția reparării pagubei, cu respectarea protecției salariului și a alocațiilor copiilor.
Desemnările succesive și opoziția Președintelui Nicușor Dan față de participarea AUR la guvernare ridică întrebări privind limitele atribuțiilor prezidențiale. Articolul analizează condițiile în care această conduită ar putea constitui un conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul, prin raportare la Constituție și jurisprudența CCR. Argumentul central privește eventuala blocare a unei formule guvernamentale susținute de o majoritate parlamentară.
Când poate fi dispusă arestarea preventivă și cât poate dura? O comparație între România și alte șase state ale Uniunii Europene, cu explicații despre suspiciune, ordinea publică, controlul judiciar și limitele statisticilor.
Cine formează și repartizează dosarele penale? Analiză juridică privind ECRIS, continuitatea completului, imparțialitatea judecătorului și arestarea preventivă.
Articolul analizează limitele în care un parchet poate comunica public despre o anchetă penală, pornind de la cazul Călin Georgescu. Deși legea permite informarea publicului despre acuzații, percheziții și măsuri procesuale, comunicarea trebuie să respecte caracterul nepublic al urmăririi penale și prezumția de nevinovăție.
Declarația oficială DIICOT din 21 septembrie 2026, imaginile din timpul percheziției, fotografiile unor documente și apariția în presă a unor fragmente din interceptări ridică probleme juridice diferite. Ghidul CSM permite prezentarea situației de fapt, dar stabilește limite privind comunicarea probelor și interzice furnizarea către presă a unor categorii de materiale, inclusiv stenograme ale interceptărilor.
În cazul interceptărilor publicate nu este stabilit cine le-a furnizat presei, astfel încât divulgarea lor nu poate fi atribuită automat DIICOT. Eventualele nereguli de comunicare nu determină, prin ele însele, nelegalitatea urmăririi penale sau a probelor.
Problema centrală este diferența dintre informarea legitimă a publicului și prezentarea anticipată, în spațiul mediatic, a tezei probatorii a acuzării, înainte ca probele să fie verificate și evaluate în cadrul procesului penal.
Existența unui proces pentru demolarea unei construcții nu exclude automat posibilitatea regularizării, însă nici solicitarea unei autorizații de regularizare nu oprește procesul și nu garantează păstrarea construcției.
Potrivit noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – Legea nr. 169/2026, trebuie verificat dacă lucrarea îndeplinește condițiile pentru regularizare: conformitatea cu reglementările urbanistice, respectarea cerințelor tehnice și posibilitatea remedierii eventualelor neconformități. În anumite situații poate fi necesară inclusiv conformarea construcției sau desființarea parțială.
Este esențial și stadiul procesului. Un dosar încă aflat pe rol trebuie diferențiat de situația în care există deja o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus desființarea, mai ales dacă aceasta a devenit definitivă sau executorie.
De asemenea, simpla depunere a cererii de regularizare nu suspendă automat judecata. Trebuie analizate împreună obiectul procesului, actele emise de autoritate, situația urbanistică și tehnică a construcției, stadiul litigiului și regulile privind aplicarea legii în timp.
Ideea esențială:
Proces pe rol ≠ regularizare exclusă.
Cerere de regularizare ≠ proces oprit.
Regularizare posibilă ≠ regularizare garantată.