Ce drepturi au persoanele cu handicap grav și accentuat? Indemnizații, facilități și obligațiile autorităților

O persoană încadrată în grad de handicap grav sau accentuat poate beneficia de indemnizații lunare, asistent personal, facilități de transport, reduceri de impozite, servicii sociale și măsuri de sprijin pentru integrarea profesională.

Unele drepturi se acordă indiferent de venituri. Altele depind de gradul de handicap, de nevoile de îngrijire, de situația familială sau de îndeplinirea unor condiții speciale.

Legislația s-a modificat în 2025 și 2026, inclusiv în privința transportului, prestațiilor pentru copii și impozitelor locale. De aceea, informațiile mai vechi despre scutirile fiscale sau cuantumul indemnizațiilor pot să nu mai fie corecte.

Ce drepturi au persoanele cu handicap grav și accentuat în 2026, cum se obțin și ce poate face beneficiarul atunci când o autoritate refuză să le acorde?

1. Cine stabilește gradul de handicap?

Principala reglementare este Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Legea distinge între patru grade de handicap: ușor, mediu, accentuat și grav.

Încadrarea nu depinde exclusiv de diagnosticul medical. Evaluarea urmărește și consecințele afecțiunii asupra autonomiei persoanei, activităților zilnice și participării la viața socială, potrivit criteriilor medico-psihosociale aplicabile.

Pentru adulți, încadrarea este stabilită de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în cadrul procedurii organizate prin direcția generală de asistență socială și protecția copilului (DGASPC).

În cazul copiilor, evaluarea și încadrarea urmează o procedură distinctă.

Certificatul de încadrare în grad de handicap constituie documentul pe baza căruia se stabilesc numeroase drepturi.

Când se eliberează certificatul cu valabilitate permanentă?

Art. 87 alin. (1¹) din Legea nr. 448/2006 prevede obligația comisiei de evaluare de a stabili valabilitatea permanentă a certificatului atunci când deficiențele sunt ireversibile, iar persoana nu poate urma programe de recuperare, în condițiile legii.

În această situație, persoana nu mai este supusă reevaluărilor periodice obișnuite pentru reînnoirea certificatului.

Totuși, valabilitatea permanentă nu exclude procedurile speciale de reevaluare prevăzute expres de lege.

Pentru anumite persoane încadrate anterior în grad de handicap grav, art. 87 alin. (1²) permite efectuarea evaluării periodice la domiciliu, la cererea persoanei sau a reprezentantului legal.

Exemplu practic

Două persoane pot avea aceeași afecțiune, dar grade diferite de handicap, dacă limitările funcționale și nevoile de sprijin sunt diferite.

În schimb, o persoană ale cărei deficiențe sunt ireversibile și care îndeplinește celelalte condiții legale poate solicita examinarea dreptului la un certificat cu valabilitate permanentă.

2. Ce indemnizații primesc adulții cu handicap grav și accentuat?

Art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 reglementează două prestații sociale:

• indemnizația lunară;
• bugetul personal complementar lunar.

Acestea se acordă, în condițiile legii, indiferent de veniturile persoanei.

Cuantumurile sunt calculate prin raportare la indicatorul social de referință (ISR).

Cuantumurile din 2026

Aceste valori corespund procentelor stabilite de lege:

• handicap grav: 80% din ISR pentru indemnizație și 30% pentru bugetul personal complementar;
• handicap accentuat: 53% din ISR pentru indemnizație și 22% pentru bugetul personal complementar.

Exemplu practic

O persoană adultă cu handicap accentuat primește o pensie pentru limită de vârstă.

Existența pensiei nu exclude, prin ea însăși, dreptul la indemnizația lunară de 350 lei și la bugetul personal complementar de 146 lei.

Există însă excepții prevăzute expres de lege.

Când nu se acordă aceste prestații?

Art. 58 alin. (6) reglementează situațiile în care prestațiile sociale generale nu se acordă.

Acestea privesc:

• adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale, cu excepția centrelor de tip respiro, ori în alte instituții rezidențiale în care autoritățile asigură întreținerea pentru o perioadă mai mare de o lună;
• persoanele aflate în situațiile de privare de libertate prevăzute de lege;
• adulții cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri și sunt îngrijiți de un asistent personal profesionist.

Aceste excepții trebuie interpretate strict. Nu orice internare medicală sau formă de îngrijire conduce automat la pierderea prestațiilor.

Cine stabilește și cine plătește drepturile?

Potrivit art. 57 din Legea nr. 448/2006, dreptul la prestațiile sociale se stabilește prin decizie a directorului executiv al DGASPC, pe baza documentului care atestă încadrarea în grad de handicap.

Plata se realizează prin agenția județeană pentru plăți și inspecție socială, respectiv agenția municipiului București, potrivit competențelor legale.

Ca regulă, dreptul se acordă începând cu luna următoare celei în care persoana a fost încadrată în grad de handicap.

3. Persoana cu handicap grav are dreptul la asistent personal?

Art. 35 și următoarele din Legea nr. 448/2006 reglementează dreptul la asistent personal.

Asistentul personal este persoana angajată pentru a acorda sprijin în activitățile cotidiene și în satisfacerea nevoilor de îngrijire ale persoanei cu handicap grav, în condițiile legii.

Pentru adultul cu handicap grav, art. 42 reglementează posibilitatea de a opta între asistent personal și indemnizația lunară acordată în locul acestuia.

Opțiunea se exprimă în scris și se exercită potrivit procedurii legale.

Cât este indemnizația acordată în locul asistentului personal?

Art. 43 alin. (1) stabilește cuantumul acesteia prin raportare la salariul net al asistentului personal, gradația 0.

Cuantumul comunicat de instituțiile competente începând cu 1 iulie 2026 este de 2.699 lei lunar.

Această indemnizație este diferită de indemnizația generală de 529 lei prevăzută de art. 58.

Cele două prestații au temeiuri juridice și condiții de acordare distincte.

Pentru persoanele cu handicap vizual grav și pentru pensionarii de invaliditate de gradul I există reguli speciale privind indemnizațiile de însoțitor și posibilitatea de opțiune. Aceste drepturi nu se cumulează automat.

De asemenea, art. 43 alin. (4) reglementează situații în care indemnizația acordată în locul asistentului personal nu se acordă, inclusiv anumite forme de îngrijire rezidențială, îngrijirea prin asistent personal profesionist și situațiile de privare de libertate prevăzute de lege.

Cine asigură asistentul personal?

Autoritățile administrației publice locale au obligațiile stabilite de lege privind angajarea și salarizarea asistenților personali.

Lipsa fondurilor nu poate constitui, prin ea însăși, un temei legal pentru înlăturarea unui drept recunoscut de lege.

Trebuie însă verificat dacă persoana îndeplinește condițiile legale și care este forma de sprijin aplicabilă.

Legea reglementează și obligații privind continuitatea îngrijirii atunci când asistentul personal lipsește temporar, inclusiv în perioada concediului de odihnă.

Exemplu practic

O persoană cu handicap grav are nevoie de ajutor permanent pentru deplasare, igienă și alimentație.

Dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru asistent personal, autoritatea competentă trebuie să aplice procedura de asigurare a acestui drept.

În situațiile în care legea permite, persoana sau reprezentantul legal poate opta pentru indemnizația acordată în locul asistentului personal.

4. Persoanele cu handicap accentuat au dreptul la asistent personal?

Regula privind asistentul personal al persoanei cu handicap grav nu se extinde automat la persoanele cu handicap accentuat.

Totuși, acestea pot beneficia de servicii sociale, îngrijire la domiciliu și alte forme de sprijin, în funcție de evaluarea nevoilor individuale și de condițiile legale.

Art. 51 din Legea nr. 448/2006 reglementează mai multe tipuri de servicii sociale, inclusiv îngrijirea la domiciliu, echipe mobile, servicii de asistență și suport, centre de zi și servicii de locuire asistată în comunitate.

Legea reglementează și instituția asistentului personal profesionist, care nu trebuie confundată cu asistentul personal al persoanei cu handicap grav.

Exemplu practic

O persoană cu handicap accentuat locuiește singură și întâmpină dificultăți în desfășurarea unor activități zilnice.

Chiar dacă nu are automat dreptul la asistent personal în regimul prevăzut pentru handicap grav, poate solicita evaluarea nevoilor de îngrijire și identificarea serviciilor sociale disponibile.

Autoritatea competentă trebuie să examineze solicitarea potrivit atribuțiilor sale și dispozițiilor legale aplicabile.

Sprijin pentru locuire și pentru trecerea la viața independentă

Art. 20² și 20³ din Legea nr. 448/2006 reglementează beneficii speciale pentru anumite persoane cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice și sunt sprijinite să se integreze în comunitate.

În condițiile legii, beneficiul pentru locuire poate reprezenta o indemnizație lunară în valoarea unui salariu minim brut pe țară.

Separat, beneficiul de tranziție poate fi acordat în limita a două salarii minime brute pe țară, pentru cheltuieli legate de pregătirea și realizarea transferului în comunitate.

Acordarea depinde de evaluarea nevoilor individuale și de procedurile aplicabile. Sunt prevăzute și excluderi pentru anumite forme de locuire asistată.

Aceste beneficii nu se acordă automat tuturor persoanelor cu handicap grav sau accentuat.

5. Transport gratuit sau card pentru carburant?

Persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de facilități de transport.

În transportul interurban, art. 24 din Legea nr. 448/2006 prevede:

În urma modificărilor introduse prin OUG nr. 90/2025, sprijinul pentru carburant sau energie electrică este reglementat prin bonuri valorice pe suport electronic.

Beneficiarul trebuie să opteze între gratuitatea la transportul interurban și bonurile valorice electronice.

Cele două forme de sprijin sunt alternative.

Facilitatea pentru carburant sau energie electrică poate privi, în condițiile legii, autoturismul aflat în proprietatea persoanei cu handicap, a familiei, a asistentului personal, a asistentului personal profesionist sau a însoțitorului.

Opțiunea poate influența și aplicarea unor facilități de transport pentru însoțitor sau asistentul personal.

Exemplu practic

O persoană cu handicap accentuat locuiește într-o localitate fără legături convenabile de transport public și este transportată frecvent cu autoturismul familiei.

Aceasta poate analiza dacă este mai avantajoasă opțiunea pentru bonurile electronice, în limita de 750 lei anual, în locul călătoriilor interurbane gratuite.

Alegerea se face prin procedura administrativă aplicabilă.

Există și facilități de transport urban, reglementate distinct de art. 23 din Legea nr. 448/2006, inclusiv pentru anumite categorii de însoțitori.

6. Ce reduceri de impozite se acordă în 2026?

Regimul facilităților fiscale s-a modificat semnificativ.

După eliminarea unor scutiri aplicabile anterior, OUG nr. 9/2026 a introdus reduceri ale impozitelor locale pentru persoanele cu handicap grav și accentuat, în condițiile Codului fiscal.

Impozitul pe locuință

Pentru clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanei care îndeplinește condițiile legale:

• handicap grav: reducere de 50%;
• handicap accentuat: reducere de 25%.

Reducerea se aplică potrivit art. 456 din Codul fiscal.

Impozitul pe teren

Pentru terenul aferent clădirii de domiciliu, art. 464 prevede aceleași procente:

• 50% pentru handicap grav;
• 25% pentru handicap accentuat.

Impozitul pe autoturism

Art. 469 din Codul fiscal prevede reducerea impozitului pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului, cu capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cmc:

• 50% pentru handicap grav;
• 25% pentru handicap accentuat.

Reducerile pot fi aplicabile și reprezentanților legali, în condițiile prevăzute de lege, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoana cu handicap.

În cazul coproprietății, trebuie verificate regulile speciale privind titularii dreptului și cotele de proprietate. Reducerea nu se extinde automat asupra cotei deținute de orice terț.

Exemplu practic

O persoană cu handicap grav este proprietara apartamentului în care domiciliază și a unui autoturism de 1.600 cmc.

Dacă sunt îndeplinite condițiile Codului fiscal, poate beneficia de reducerea cu 50% a impozitului pentru locuință, terenul aferent și autoturism.

În schimb, reducerea pentru autoturism nu se aplică automat unui vehicul cu o capacitate cilindrică de 2.500 cmc.

De când se aplică reducerea?

Pentru persoanele care aveau deja documente justificative valabile în evidențele fiscale la sfârșitul anului anterior, trebuie verificată aplicarea reducerii potrivit dispozițiilor speciale pentru anul 2026.

Pentru persoanele care nu au beneficiat anterior de facilitate, Codul fiscal stabilește reguli privind depunerea documentelor justificative și aplicarea reducerii începând cu luna următoare, în condițiile legii.

OUG nr. 9/2026 reglementează și regularizarea sumelor plătite în plus.

Ce trebuie să faci?

Verifică situația fiscală la direcția de impozite și taxe locale.

Dacă reducerea nu apare în evidențe, solicită aplicarea ei și prezintă documentele justificative.

Dacă ai plătit deja impozitul integral, cere verificarea sumelor achitate și, după caz, compensarea sau restituirea diferenței.

7. Persoanele cu handicap grav și accentuat plătesc impozit pe pensie sau salariu?

Trebuie diferențiate impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

Art. 60 pct. 1 din Codul fiscal prevede scutirea de impozit pe venit pentru anumite categorii de venituri realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat.

În condițiile legii, acestea includ:

• venituri din activități independente;
• venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
• salarii și venituri asimilate salariilor;
• pensii;
• anumite venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• veniturile din transmiterea prin moștenire a dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor sale, în condițiile art. 111 din Codul fiscal.

Nu toate veniturile unei persoane cu handicap sunt automat scutite de impozit.

De asemenea, scutirea de impozit pe venit nu echivalează cu scutirea generală de contribuții sociale.

Exemplu practic

O persoană cu handicap accentuat lucrează în baza unui contract individual de muncă.

Aceasta poate beneficia de scutirea impozitului pe veniturile salariale, dacă sunt îndeplinite condițiile fiscale.

Angajatorul trebuie să aplice regimul corespunzător pe baza documentelor justificative.

Dacă facilitatea nu a fost aplicată, trebuie verificată perioada vizată și procedura fiscală pentru corectarea situației.

În cazul pensiilor, trebuie analizate separat regulile fiscale aplicabile tipului de venit și perioadei pentru care se solicită scutirea.

8. Ce drepturi există în domeniul sănătății?

Legea nr. 448/2006 prevede măsuri privind accesul la servicii de sănătate, recuperare și dispozitive asistive.

Conținutul concret al drepturilor depinde și de legislația asigurărilor sociale de sănătate, de pachetele de servicii și de condițiile stabilite pentru acordarea dispozitivelor medicale.

Persoanele cu handicap pot beneficia, în condițiile legii, de servicii medicale, tratament, recuperare și dispozitive necesare compensării limitărilor funcționale.

Exemplu practic

O persoană cu handicap grav are nevoie de un dispozitiv de mobilitate.

Pentru obținerea acestuia trebuie verificată procedura aplicabilă prin sistemul de asigurări de sănătate, inclusiv recomandarea medicală, documentele necesare și condițiile de decontare.

Certificatul de handicap nu înlocuiește automat toate documentele medicale solicitate pentru acordarea unui dispozitiv.

De asemenea, existența certificatului nu înseamnă că orice tratament sau dispozitiv este gratuit, indiferent de condițiile stabilite prin legislația specială.

9. Ce drepturi au persoanele cu handicap care lucrează?

Încadrarea în grad de handicap nu înseamnă pierderea dreptului la muncă.

Legea nr. 448/2006 și legislația muncii prevăd măsuri pentru integrarea profesională și adaptarea condițiilor de muncă.

Art. 83 din Legea nr. 448/2006 reglementează drepturi specifice, inclusiv adaptarea rezonabilă a locului de muncă, consilierea în perioada prealabilă angajării și pe parcursul acesteia, precum și posibilitatea unui program de lucru redus, în condițiile prevăzute de lege și pe baza recomandării comisiei de evaluare.

Există și drepturi privind concediul de odihnă suplimentar, potrivit legislației muncii.

Aceste măsuri nu se aplică identic tuturor persoanelor cu handicap, indiferent de situația profesională și de recomandările medicale.

Angajatorul trebuie să respecte interdicția discriminării și obligațiile legale privind adaptarea rezonabilă.

Exemplu practic

Un salariat cu handicap accentuat poate îndeplini atribuțiile postului dacă beneficiază de un program adaptat sau de echipamente corespunzătoare.

Angajatorul trebuie să examineze măsurile de adaptare rezonabilă aplicabile, ținând seama de condițiile concrete și de limitele prevăzute de lege.

Refuzul nejustificat al unei adaptări rezonabile poate ridica o problemă de discriminare.

10. Ce drepturi au copiii cu handicap grav și accentuat?

Regimul juridic al copiilor diferă în anumite privințe de cel al adulților.

Copiii cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006 și de legislația privind protecția copilului, educația și prestațiile familiale.

Aceste drepturi pot privi alocația de stat, sprijinul pentru îngrijire, servicii de recuperare, transport, accesul la educație și măsuri de sprijin pentru părinți sau reprezentanți legali.

Prestațiile sociale pentru copii în 2026

Prin OUG nr. 23/2026 au fost modificate cuantumurile prestațiilor prevăzute de art. 58 alin. (5) din Legea nr. 448/2006.

Începând cu drepturile aferente lunii aprilie 2026, cuantumurile sunt:

Prestația este acordată, în condițiile legii, părintelui, tutorelui sau persoanei care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului în baza unei măsuri de protecție specială.

Aceasta nu trebuie confundată cu indemnizațiile acordate adulților în temeiul art. 58 alin. (4).

De asemenea, drepturile părintelui care îngrijește un copil cu handicap grav trebuie analizate distinct, în funcție de vârsta copilului, situația familială și reglementările speciale.

Exemplu practic

O familie are în îngrijire un copil încadrat în grad de handicap accentuat.

În condițiile art. 58 alin. (5), prestația socială lunară aferentă acestui grad este de 397 lei.

Familia poate beneficia și de alte drepturi prevăzute de legislația specială, dacă îndeplinește condițiile corespunzătoare.

11. Ce obligații au primăria și DGASPC?

Acordarea drepturilor presupune implicarea mai multor autorități.

DGASPC are atribuții privind evaluarea, serviciile sociale și stabilirea unor drepturi și proceduri prevăzute de lege.

Agențiile pentru plăți și inspecție socială au atribuții privind plata prestațiilor sociale, potrivit competențelor legale.

Primăria și serviciile publice locale au atribuții privind asistența socială, asistentul personal și alte măsuri de sprijin.

Direcția de impozite și taxe locale aplică facilitățile fiscale în condițiile Codului fiscal.

Instituțiile din domeniul sănătății și educației au obligațiile prevăzute de legislația sectorială.

O autoritate trebuie să examineze cererea potrivit competenței sale și dispozițiilor legale aplicabile.

Dacă nu este competentă, trebuie verificate obligațiile legale privind transmiterea cererii sau îndrumarea solicitantului.

Transmiterea certificatului către instituțiile competente

Legea nr. 233/2025 a completat art. 87 din Legea nr. 448/2006, introducând atribuții privind transmiterea certificatului de încadrare în grad de handicap către autoritățile și instituțiile competente, la solicitarea persoanei cu handicap sau a reprezentantului legal.

Această posibilitate poate simplifica procedurile administrative necesare obținerii beneficiilor.

Ea nu înseamnă însă că toate drepturile se acordă automat, fără verificarea condițiilor legale specifice.

12. Ce faci dacă nu primești indemnizația sau ți se refuză un drept?

Primul pas este identificarea exactă a dreptului solicitat și a instituției competente.

Procedura poate fi diferită în funcție de obiectul cererii.

Dacă nu primești o prestație socială, solicită instituției responsabile să comunice motivul neacordării și temeiul legal.

Dacă primăria refuză reducerea impozitului, verifică actul fiscal emis și procedura de contestare prevăzută de Codul de procedură fiscală.

Dacă nu ești de acord cu încadrarea în grad de handicap, urmează procedura specială de contestare a certificatului.

Dacă autoritatea nu răspunde unei cereri, pot deveni incidente dispozițiile privind nesoluționarea cererilor și contenciosul administrativ, în funcție de natura dreptului și de existența unei proceduri speciale.

Cum contești certificatul de încadrare în grad de handicap?

Potrivit art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, certificatul de încadrare în grad de handicap al adultului poate fi contestat în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Procedura este reglementată prin Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 784/2026, în vigoare din 4 septembrie 2026.

Contestația se depune la secretariatul comisiei care a emis certificatul, folosind formularul prevăzut în anexa nr. 2 la regulament. Secretariatul transmite contestația și dosarul persoanei către Comisia superioară, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrare.

Comisia superioară examinează documentele și informațiile care au stat la baza certificatului contestat.

Poate persoana să piardă gradul de handicap dacă formulează contestație?

Art. 14 alin. (8) din regulament stabilește că soluționarea contestației nu poate conduce la modificarea încadrării într-un sens mai puțin favorabil contestatarului.

Dacă sunt îndeplinite condițiile legale, Comisia superioară admite contestația și stabilește o încadrare mai favorabilă.

Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiții, contestația este respinsă, iar certificatul contestat își păstrează valabilitatea.

Există însă o distincție: dacă identifică motive care justifică reevaluarea persoanei, Comisia superioară poate analiza declanșarea unei proceduri separate de reevaluare. Această procedură nu trebuie confundată cu soluționarea contestației.

Exemplu practic

O persoană primește un certificat de handicap accentuat, deși consideră că documentele medicale și evaluarea funcțională justifică încadrarea în grad grav.

Aceasta poate formula contestație în termenul legal.

Comisia superioară poate admite contestația și stabili gradul grav sau poate respinge contestația, menținând certificatul de handicap accentuat.

Nu poate însă, în cadrul soluționării acelei contestații, să reducă încadrarea la grad mediu.

Dacă admite contestația, noua decizie produce efecte de la data emiterii certificatului contestat, potrivit art. 14 alin. (11) din regulament.

Cum se contestă decizia Comisiei superioare?

Decizia poate fi atacată la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, potrivit art. 90² alin. (4) din Legea nr. 448/2006 și Legii nr. 554/2004.

Cererea adresată instanței este scutită de taxa judiciară de timbru.

Termenul pentru introducerea acțiunii se stabilește potrivit regulilor contenciosului administrativ, în raport cu data comunicării deciziei și cu dispozițiile legale aplicabile.

Procedura pentru contestarea certificatului de încadrare în grad de handicap al unui copil este distinctă.

Ce faci dacă primăria refuză reducerea impozitului?

Să presupunem că o persoană cu handicap accentuat solicită reducerea impozitului pe locuință, dar primește un refuz.

Trebuie stabilit dacă există un act administrativ fiscal, care este termenul de contestare și care este organul competent să soluționeze contestația.

Nu este suficientă formularea unei plângeri generale împotriva primăriei.

Contestarea certificatului de încadrare în grad de handicap urmează o procedură juridică diferită.

Ce se întâmplă dacă indemnizația a fost suspendată în timpul reevaluării?

OUG nr. 90/2025 conține dispoziții speciale pentru anumite dosare supuse reevaluării potrivit art. 58³ din Legea nr. 448/2006.

În condițiile prevăzute de ordonanță, deciziile de suspendare a prestațiilor sociale pot fi revocate din oficiu sau la solicitarea persoanei cu handicap, dacă noul certificat de încadrare nu a fost emis.

Prestațiile suspendate urmează să fie restituite în luna următoare revocării deciziei, potrivit dispozițiilor tranzitorii.

Exemplu practic

O persoană cu handicap grav a fost supusă reevaluării, iar plata prestațiilor sociale i-a fost suspendată înainte de emiterea noului certificat.

Aceasta poate solicita instituției competente verificarea aplicabilității dispozițiilor tranzitorii din OUG nr. 90/2025 și, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, revocarea suspendării și restituirea prestațiilor.

Nu știi ce să faci după ce ai primit un refuz de la o autoritate?

Dacă ai primit o decizie nefavorabilă, o înștiințare sau un refuz din partea unei instituții publice, primul pas este să înțelegi ce document ai primit, ce efecte produce și dacă există un termen în care poți reacționa.

Ghidul digital gratuit „Am o problemă și trebuie să înțeleg ce fac acum”, disponibil pe Drept Practic, te ajută să identifici pașii inițiali, să organizezi documentele și să înțelegi ce trebuie verificat înainte de a formula o cerere sau o contestație.

Descarcă gratuit ghidul „Am o problemă și trebuie să înțeleg ce fac acum”

Ghidul oferă orientare generală și nu înlocuiește procedurile speciale sau termenele prevăzute de lege pentru contestarea certificatului de handicap ori a altor decizii administrative.

13. Ce trebuie să verifici pentru a beneficia de toate drepturile?

Persoana cu handicap grav sau accentuat ori reprezentantul său legal poate face o verificare practică a situației.

În primul rând, trebuie examinată valabilitatea certificatului de încadrare, posibilitatea stabilirii valabilității permanente și eventualele mențiuni privind nevoia de asistență.

În al doilea rând, trebuie verificat dacă sunt acordate toate prestațiile sociale la care persoana are dreptul, în cuantumurile corespunzătoare.

În al treilea rând, trebuie stabilit dacă există dreptul la asistent personal, indemnizație în locul acestuia sau alte servicii de îngrijire.

În al patrulea rând, trebuie analizate facilitățile de transport și opțiunea cea mai potrivită între transportul interurban gratuit și bonurile electronice.

În al cincilea rând, trebuie verificate reducerile fiscale aplicabile locuinței, terenului și autoturismului, precum și eventualele scutiri de impozit pe venit.

În al șaselea rând, pentru persoanele care lucrează, trebuie verificate drepturile privind adaptarea locului de muncă, programul de lucru și protecția împotriva discriminării.

În sfârșit, orice refuz trebuie solicitat în scris, astfel încât persoana interesată să poată identifica temeiul legal și procedura de contestare.

14. Concluzie

Persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de un ansamblu de drepturi prevăzute de Legea nr. 448/2006 și de alte acte normative.

Unele drepturi sunt comune celor două categorii, dar cuantumul prestațiilor și condițiile de acordare diferă.

În 2026, prestațiile sociale lunare generale pentru adulți sunt de 728 lei în cazul handicapului grav și de 496 lei în cazul handicapului accentuat. Alte drepturi, precum asistentul personal sau indemnizația acordată în locul acestuia, se stabilesc separat.

Modificările legislative din 2025 și 2026 au schimbat inclusiv regimul facilităților pentru transport și al impozitelor locale.

Pentru a stabili drepturile unei persoane trebuie analizate certificatul de încadrare, situația concretă a beneficiarului și legislația aplicabilă fiecărei prestații.

Dacă un drept prevăzut de lege este refuzat, persoana interesată poate solicita motivarea refuzului și poate utiliza procedura administrativă sau judiciară corespunzătoare.

Temeiuri legale

• Constituția României, art. 50.
• Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în special art. 20², 20³, 23, 24, 35–43, 51, 57, 58, 58³, 83, 87 și 90².
• HG nr. 268/2007 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006.
• Legea nr. 233/2025.
• OUG nr. 90/2025 și Legea nr. 146/2026.
• OUG nr. 23/2026.
• Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
• Legea nr. 239/2025 și OUG nr. 9/2026.
• Ordinul nr. 784/2026 privind Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
• Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
• Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
• Legislația specială privind sănătatea, educația, protecția copilului și raporturile de muncă.

Articolul prezintă regulile generale aplicabile la 4 noiembrie 2026. Acordarea fiecărui drept depinde de condițiile legale specifice și de situația beneficiarului.