Unde se termină un gest obișnuit și unde începe utilizarea unui simbol legionar? Analiză juridică a OUG nr. 31/2002, a „Legii Vexler” și a jurisprudenței CCR și CEDO.
1. Un nou dosar penal și o întrebare care privește libertatea de exprimare
La 22 octombrie 2026, mai multe publicații au relatat că fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost audiat într-un nou dosar penal, în legătură cu un gest efectuat în fața susținătorilor săi, la ieșirea din sediul Poliției Buftea.
Potrivit informațiilor atribuite unor surse judiciare, gestul ar fi fost interpretat drept un salut legionar, iar cercetările ar privi utilizarea în public a simbolurilor interzise de OUG nr. 31/2002.
Presa indică Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea drept unitatea care ar instrumenta cauza. Până la momentul redactării acestei analize, nu am identificat însă un comunicat oficial care să prezinte descrierea exactă a faptei, data săvârșirii și încadrarea juridică reținută.
Această rezervă este importantă. Nu cunoaștem conținutul actelor de urmărire penală și nici probele pe care se întemeiază suspiciunea.
Dincolo de cazul concret, se ridică însă o întrebare juridică de interes general:
Poate simpla ridicare a mâinii drepte, în semn de salut adresat unei mulțimi, să constituie infracțiune?
Răspunsul nu poate fi nici afirmativ, nici negativ în mod absolut.
Legea penală interzice utilizarea publică a anumitor simboluri, inclusiv a formulelor de salut cu semnificație fascistă sau legionară. Dar nu incriminează ridicarea mâinii drepte ca gest fizic, independent de semnificația sa.
Diferența trebuie stabilită prin interpretarea normei de incriminare și examinarea împrejurărilor concrete în care gestul a fost realizat.
2. Ce prevede OUG nr. 31/2002?
Reglementarea principală este OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război.
Potrivit art. 2 lit. b), în categoria simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe intră drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut și alte însemne care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele prevăzute de lege.
Așadar, formulele de salut sunt incluse expres în definiția legală a simbolurilor interzise.
Articolul 4 alin. (2) incriminează utilizarea în public a acestor simboluri, pedeapsa fiind închisoarea de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Din interpretarea coroborată a celor două dispoziții rezultă că obiectul incriminării nu este orice formulă de salut, ci utilizarea publică a uneia care are semnificația prevăzută de lege.
Această distincție reprezintă punctul de plecare al întregii analize.
3. Când devine un gest obișnuit un simbol interzis?
Ridicarea mâinii drepte este un gest întâlnit în numeroase situații cotidiene.
O persoană poate ridica mâna pentru a saluta, pentru a atrage atenția, pentru a răspunde unei mulțimi sau pentru a indica o direcție.
Pe de altă parte, anumite formule de salut au dobândit, prin utilizarea lor istorică, o semnificație ideologică precisă.
În cazul salutului fascist sau nazist, poziția brațului și a palmei, precum și împrejurările în care gestul este efectuat, pot contribui la identificarea semnificației sale.
În ceea ce privește salutul legionar, analiza trebuie să aibă în vedere manifestările istorice asociate Mișcării Legionare și semnificația pe care gestul concret o transmite în contextul actual.
Problema juridică nu se rezolvă însă prin simpla constatare a unei asemănări vizuale.
Asemănarea fizică dintre două gesturi nu demonstrează, prin ea însăși, identitatea semnificației lor.
Pentru stabilirea caracterului interzis al gestului, pot fi relevante:
- poziția brațului și a palmei, precum și mișcarea efectuată;
- durata și eventuala repetare a gestului;
- cuvintele sau sloganurile care îl însoțesc;
- locul și împrejurările manifestării;
- reacția publicului, în măsura în care contribuie la înțelegerea mesajului transmis;
- alte manifestări ale autorului care pot clarifica semnificația gestului.
Acestea sunt elemente de evaluare probatorie, nu condiții suplimentare prevăzute expres de lege.
Nu este obligatoriu ca un salut interzis să fie însoțit de un discurs extremist. Un gest poate transmite singur un mesaj suficient de clar.
Dar, atunci când gestul este susceptibil de mai multe interpretări rezonabile, organul judiciar trebuie să demonstreze de ce semnificația relevantă penal este cea care rezultă din probe.
4. Este suficientă interpretarea dată gestului de procuror?
Nu.
Calificarea unui gest drept fascist sau legionar presupune atât stabilirea faptelor, cât și încadrarea lor în definiția legală.
Procurorul poate utiliza înregistrări video, declarații, documente, informații istorice și, atunci când este necesar, opinii de specialitate.
Dar semnificația penală a gestului nu poate fi stabilită exclusiv prin afirmația că acesta „seamănă” cu un salut legionar.
Trebuie demonstrată legătura dintre conduita concretă și simbolul interzis.
Nici eventuala notorietate politică a autorului, nici dezaprobarea publică a convingerilor sale nu pot înlocui această demonstrație.
În același timp, nu poate fi exclusă relevanța contextului politic sau ideologic atunci când acesta contribuie efectiv la identificarea mesajului transmis.
Contextul poate clarifica un gest. Nu poate însă suplini lipsa faptei incriminate.
5. Ce trebuie dovedit în privința intenției?
Articolul 4 alin. (2) din OUG nr. 31/2002 nu incriminează săvârșirea din culpă a faptei.
În consecință, sunt aplicabile regulile generale privind vinovăția, prevăzute de art. 16 din Codul penal.
Pentru existența infracțiunii trebuie demonstrată utilizarea intenționată a unui simbol care intră în categoria celor interzise.
Aceasta presupune examinarea reprezentării pe care autorul a avut-o asupra semnificației gestului și a conduitei sale.
Dacă o persoană execută un salut obișnuit, fără să urmărească și fără să accepte utilizarea unui simbol extremist, simpla asemănare vizuală nu este suficientă pentru a reține intenția.
Pe de altă parte, dacă probele demonstrează că persoana a utilizat în mod conștient un salut cu semnificație fascistă sau legionară, lipsa unui discurs de propagandă nu exclude automat infracțiunea.
Este importantă aici distincția dintre intenția cerută pentru utilizarea simbolului și un eventual scop special de promovare organizată a unei doctrine.
Articolul 4 alin. (2) nu prevede expres condiția ca autorul să urmărească recrutarea de adepți, organizarea unei mișcări sau convingerea publicului să adere la ideologia respectivă.
Introducerea unei asemenea condiții prin interpretare ar însemna adăugarea unui element constitutiv pe care legiuitorul nu l-a formulat.
În schimb, intenția de a utiliza simbolul interzis trebuie demonstrată, nu prezumată.
6. Ce a modificat „Legea Vexler” în anul 2025?
Legea nr. 241/2025, cunoscută în spațiul public drept „Legea Vexler”, a modificat și completat substanțial OUG nr. 31/2002.
Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1200 din 24 decembrie 2025, modificările relevante intrând în vigoare la 27 decembrie 2025.
Printre modificări se numără introducerea unei definiții a materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, reglementarea mai amplă a distribuirii acestora, inclusiv prin sisteme informatice, și reformularea unor dispoziții referitoare la promovarea persoanelor și doctrinelor interzise.
A fost modificată și reglementarea excepțiilor aplicabile anumitor manifestări realizate în interesul artei, științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.
Trebuie însă făcută o precizare esențială.
Incriminarea utilizării publice a simbolurilor fasciste sau legionare nu a fost introdusă prin Legea nr. 241/2025.
Dispoziția art. 4 alin. (2), referitoare la utilizarea în public a simbolurilor interzise, exista anterior.
De asemenea, includerea formulelor de salut în definiția legală a simbolurilor a fost realizată prin modificările aduse OUG nr. 31/2002 în anul 2015, prin Legea nr. 217/2015.
Prin urmare, nu ar fi corect să afirmăm că un salut legionar a devenit infracțiune abia odată cu adoptarea „Legii Vexler”.
Modificările din 2025 sunt importante, dar nu reprezintă momentul primei incriminări a conduitei analizate.
7. Ce a decis Curtea Constituțională?
Modificările legislative din 2025 au făcut obiectul controlului de constituționalitate.
Sunt relevante Decizia CCR nr. 355/2025 și, în mod deosebit, Decizia nr. 356 din 17 iulie 2025.
În Decizia nr. 356/2025, Curtea Constituțională a analizat inclusiv criticile privind claritatea noțiunilor utilizate de legiuitor și caracterul exemplificativ al enumerării simbolurilor și manifestărilor interzise.
La paragraful 68, Curtea a reținut existența definițiilor legale ale organizațiilor și simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
La paragraful 69, a explicat că enumerarea exemplificativă urmărește includerea și a altor însemne sau manifestări care promovează doctrinele interzise, chiar dacă acestea nu sunt menționate individual în text.
Această interpretare este importantă.
Ea înseamnă că sfera simbolurilor interzise nu este limitată la o listă închisă de gesturi și însemne.
Dar nu înseamnă că orice gest asemănător unui simbol extremist devine automat infracțiune.
Caracterul deschis al enumerării nu elimină obligația organelor judiciare de a demonstra că manifestarea concretă intră în definiția legală.
De altfel, Curtea Constituțională nu a stabilit că orice ridicare a brațului drept constituie salut legionar.
Nici nu a instituit o prezumție potrivit căreia un gest ambiguu dobândește automat caracter infracțional în funcție de identitatea sau opiniile persoanei care îl execută.
Deciziile CCR confirmă constituționalitatea dispozițiilor examinate în raport cu criticile formulate. Ele nu înlocuiesc însă analiza elementelor constitutive ale infracțiunii în fiecare cauză concretă.
8. Ce spune jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului?
Articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului protejează libertatea de exprimare.
Această protecție privește nu numai exprimarea verbală sau scrisă, ci și formele de exprimare simbolică.
Totuși, libertatea de exprimare nu este absolută.
Manifestările care promovează ideologii totalitare, ura sau discriminarea pot face obiectul unor restrângeri, în condițiile Convenției.
Jurisprudența CEDO este importantă deoarece distinge între simbolurile susceptibile de mai multe semnificații și manifestările al căror mesaj extremist este clar.
Vajnai împotriva Ungariei – 8 iulie 2008
Cauza privea condamnarea unei persoane pentru purtarea publică a unei stele roșii cu cinci colțuri, în cadrul unei manifestații politice.
Curtea a constatat încălcarea art. 10 din Convenție.
Un element central al raționamentului a fost faptul că simbolul avea mai multe semnificații, inclusiv unele asociate unor idei politice legitime.
CEDO a apreciat că simpla posibilitate ca un simbol să fie asociat unei ideologii totalitare nu justifică, în orice împrejurare, sancționarea penală a utilizării sale.
Hotărârea nu înseamnă că orice simbol extremist este protejat.
Ea arată însă că, atunci când un simbol are semnificații multiple, contextul concret devine decisiv pentru aprecierea necesității ingerinței în libertatea de exprimare.
Fáber împotriva Ungariei – 24 iulie 2012
În această cauză, reclamantul a fost sancționat pentru afișarea unui drapel cu semnificații istorice controversate, în apropierea unei manifestații antirasiste.
Curtea a constatat încălcarea art. 10, acordând importanță caracterului pașnic al manifestării și împrejurărilor concrete.
CEDO a subliniat că un simbol controversat nu poate fi evaluat independent de contextul în care este utilizat.
Această hotărâre este relevantă pentru analiza gesturilor susceptibile de interpretări diferite.
Nix împotriva Germaniei – 13 martie 2018
Cauza privea condamnarea unei persoane pentru utilizarea unei imagini care conținea simboluri naziste.
CEDO a considerat cererea inadmisibilă, apreciind că restrângerea libertății de exprimare fusese justificată în circumstanțele respective.
Curtea a ținut seama de contextul istoric și de semnificația simbolurilor utilizate.
Hotărârea demonstrează că protecția art. 10 nu împiedică statele să sancționeze utilizarea unor simboluri naziste atunci când sunt îndeplinite condițiile Convenției.
M’Bala M’Bala împotriva Franței – 20 octombrie 2015
Această cauză privea un spectacol în care au fost utilizate manifestări cu semnificație antisemită, prezentate sub aparența divertismentului.
CEDO a aplicat art. 17 din Convenție, referitor la interzicerea abuzului de drept, considerând că manifestarea urmărea obiective contrare valorilor Convenției.
Hotărârea arată că forma aparent artistică sau ambiguă a unei manifestări nu exclude examinarea mesajului său real.
Ce rezultă din aceste hotărâri?
Jurisprudența CEDO nu permite formularea unei reguli potrivit căreia orice gest controversat este protejat de libertatea de exprimare.
Dar nici nu justifică sancționarea penală automată a oricărei manifestări care seamănă cu un simbol extremist.
Trebuie examinate semnificația gestului, contextul istoric și social, conduita concretă și justificarea restrângerii dreptului.
O precizare este necesară: hotărârile Vajnai și Fáber priveau simboluri cu semnificații multiple. Concluziile lor nu pot fi transferate mecanic asupra unui salut identificat fără echivoc drept fascist sau legionar.
În schimb, Nix și M’Bala M’Bala arată că statele dispun de posibilitatea sancționării unor manifestări cu mesaj extremist clar, în condițiile Convenției.
Prin urmare, jurisprudența europeană impune o analiză contextuală, nu o soluție prestabilită.
9. Ce importanță are data la care a fost făcut gestul?
Problema aplicării legii penale în timp este deosebit de importantă în această cauză.
Relatările de presă nu permit încă identificarea cu certitudine a datei exacte a gestului care formează obiectul noului dosar.
Există însă relatări și imagini publicate în octombrie 2025 despre gesturi efectuate de Călin Georgescu în fața susținătorilor săi.
Nu se poate presupune, fără confirmare, că acestea reprezintă exact fapta cercetată în dosarul anunțat la 22 octombrie 2026.
Dacă gestul investigat a avut loc înainte de 27 decembrie 2025, analiza trebuie realizată prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la data săvârșirii sale, cu respectarea regulilor privind aplicarea legii penale mai favorabile.
Articolul 15 alin. (2) din Constituție și art. 3–5 din Codul penal consacră principiile relevante în această materie.
Legea penală mai severă nu poate fi aplicată retroactiv.
Totuși, în cazul utilizării publice a simbolurilor interzise, este important că incriminarea exista și anterior modificărilor din decembrie 2025.
În consecință, dacă fapta ar fi fost săvârșită în octombrie 2025, nu s-ar putea susține că ea a fost incriminată pentru prima dată prin Legea nr. 241/2025.
Ar trebui verificat dacă gestul întrunea elementele constitutive ale infracțiunii potrivit legii aplicabile la acea dată.
Aceasta este o distincție importantă între existența incriminării și modificările legislative ulterioare.
10. Contează că persoana este cercetată sau judecată și în alte dosare?
În relatările privind noul dosar sunt amintite și acuzațiile formulate anterior împotriva lui Călin Georgescu, inclusiv cele referitoare la promovarea publică a unor idei și doctrine legionare.
Într-un dosar anterior, procurorii au invocat, între altele, un discurs susținut în Piața Universității la 2 octombrie 2021, despre care au afirmat că ar fi inclus manifestări asociate Mișcării Legionare.
Aceste susțineri reprezintă acuzații ale organelor de urmărire penală, nu constatări definitive privind vinovăția.
Pot avea ele relevanță pentru interpretarea unui gest ulterior?
În anumite condiții, da.
Manifestările anterioare pot constitui elemente de context, dacă sunt relevante și legal administrate ca probe.
Dar există o limită esențială.
O acuzație anterioară nu demonstrează săvârșirea unei noi infracțiuni.
Faptul că o persoană este judecată pentru promovarea unor doctrine interzise nu înseamnă că orice gest ulterior al acesteia trebuie interpretat automat ca expresie a aceleiași doctrine.
Organul judiciar trebuie să demonstreze fapta concretă, semnificația ei și forma de vinovăție.
În dreptul penal nu este admisibilă înlocuirea probei unei conduite determinate cu o prezumție generală întemeiată pe reputația sau opiniile atribuite persoanei cercetate.
Această exigență este inseparabilă de prezumția de nevinovăție.
11. Utilizarea unui simbol și promovarea unei doctrine sunt două conduite distincte
OUG nr. 31/2002 reglementează atât utilizarea publică a simbolurilor interzise, cât și promovarea publică a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.
Cele două incriminări nu trebuie confundate.
Articolul 4 alin. (2) privește utilizarea în public a simbolurilor definite de lege.
Articolul 5 privește, între altele, promovarea publică a doctrinelor interzise și a cultului anumitor persoane prevăzute de text.
În cazul unui salut, problema principală este dacă gestul reprezintă utilizarea publică a unui simbol interzis.
Nu este necesar ca organul judiciar să demonstreze, pentru art. 4 alin. (2), toate elementele unei acțiuni distincte de promovare a doctrinei, în sensul art. 5.
În schimb, dacă se invocă și această din urmă incriminare, trebuie demonstrată conduita specifică de promovare.
Simpla existență a unui gest cu posibilă semnificație ideologică nu justifică automat reținerea ambelor infracțiuni.
O eventuală pluralitate de încadrări juridice trebuie examinată prin raportare la elementele constitutive ale fiecărei infracțiuni și la regulile privind unitatea și pluralitatea de infracțiuni.
12. Excepția privind arta, cercetarea și dezbaterea de interes public
Articolul 4 alin. (3) din OUG nr. 31/2002 prevede o excepție pentru faptele indicate de text, atunci când acestea sunt săvârșite în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.
Această excepție are o importanță practică evidentă.
De exemplu, reproducerea unui salut istoric într-un documentar, într-o cercetare academică sau într-o reprezentare artistică nu poate fi evaluată în același mod ca utilizarea lui într-o manifestare publică de adeziune ideologică.
Contează scopul și împrejurările concrete.
Dar excepția nu poate fi extinsă automat asupra oricărui gest efectuat de o persoană publică.
Faptul că un gest este făcut în cadrul unei manifestări cu relevanță politică nu demonstrează, prin el însuși, că acesta urmărește dezbaterea unei chestiuni de interes public în sensul legii.
Și această împrejurare trebuie stabilită pe baza probelor.
13. Cum ar trebui analizată juridic fapta cercetată?
Într-o cauză în care o persoană este suspectată că a efectuat un salut legionar în fața unei mulțimi, analiza juridică trebuie să răspundă succesiv unor întrebări.
Prima: care este gestul efectiv realizat?
Trebuie examinate înregistrările relevante, preferabil în forma lor integrală, pentru a putea fi observate mișcarea, durata și împrejurările manifestării.
O fotografie izolată sau un fragment video scos din context poate fi insuficient pentru stabilirea semnificației unui gest ambiguu.
A doua: reprezintă gestul un simbol interzis de lege?
Trebuie demonstrată corespondența dintre manifestarea concretă și definiția prevăzută de art. 2 lit. b) din OUG nr. 31/2002.
A treia: a fost utilizat în public?
Condiția publicității trebuie verificată potrivit dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv art. 184 din Codul penal.
A patra: a fost săvârșit cu intenție?
Trebuie analizată reprezentarea autorului asupra semnificației gestului și asupra utilizării sale publice.
A cincea: care este legea aplicabilă în timp?
Data exactă a faptei trebuie stabilită pentru identificarea formei legii penale incidente.
A șasea: există împrejurări care exclud caracterul infracțional sau impun o interpretare conformă cu libertatea de exprimare?
Trebuie examinate atât excepțiile legale, cât și standardele constituționale și convenționale.
Aceste întrebări nu anticipează soluția.
Ele descriu verificările necesare pentru o încadrare juridică riguroasă.
14. Concluzie: legea sancționează utilizarea simbolului interzis, nu simpla mișcare a brațului
OUG nr. 31/2002 incriminează utilizarea publică a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Definiția legală include expres formulele de salut.
Dar de aici nu rezultă că orice ridicare a mâinii drepte constituie infracțiune.
Pentru aplicarea art. 4 alin. (2), trebuie demonstrat că gestul concret reprezintă utilizarea publică și intenționată a unui simbol interzis.
Această demonstrație presupune examinarea formei gestului, a semnificației sale obiective și a împrejurărilor în care a fost realizat.
Nu este însă necesară dovedirea unui scop special de propagandă pe care textul de incriminare nu îl prevede.
Jurisprudența CCR confirmă posibilitatea legiuitorului de a utiliza o definiție exemplificativă a simbolurilor interzise, dar nu înlătură obligația demonstrării elementelor constitutive ale infracțiunii.
Jurisprudența CEDO impune, la rândul său, examinarea contextului și a semnificației manifestării, fără a exclude posibilitatea sancționării unor simboluri extremiste în condițiile Convenției.
În ceea ce privește dosarul despre care presa a relatat la 22 octombrie 2026, nu putem formula o concluzie asupra vinovăției fără cunoașterea faptei exacte și a probelor administrate.
Dreptul penal nu sancționează simple asemănări vizuale. El sancționează conduite care întrunesc toate elementele unei infracțiuni prevăzute de lege.
Această exigență protejează deopotrivă societatea împotriva manifestărilor extremiste și persoana cercetată împotriva unei interpretări arbitrare a legii penale.
Notă: Articolul reprezintă o analiză juridică a normelor și jurisprudenței relevante, pornind de la informații apărute în spațiul public. Nu formulează concluzii privind vinovăția persoanei cercetate și nu substituie verificarea actelor din dosarul penal.