Primăria sau Inspectoratul de Stat în Construcții ți-a cerut să oprești lucrările? Continuarea lor poate transforma o problemă contravențională într-un dosar penal. Explicăm ce prevede Legea nr. 169/2026, ce lucrări mai pot fi efectuate și cum poate fi contestată măsura de oprire.
Ai început să construiești o casă, să ridici o anexă gospodărească sau să modifici o clădire. La un moment dat, apare un control. Inspectorii constată că lucrările sunt executate fără autorizație sau cu încălcarea acesteia și dispun oprirea lor.
Poate consideri că măsura este nedreaptă. Poate ai investit deja foarte mulți bani, ai contractat o echipă de constructori sau ai nevoie să termini acoperișul înainte să înceapă ploile.
Te gândești să continui lucrările și să rezolvi ulterior problema autorizației.
Această decizie poate avea consecințe penale.
Din 25 august 2026, regimul juridic este stabilit prin Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), care a înlocuit Legea nr. 50/1991.
Să vedem ce înseamnă oprirea lucrărilor, cine o poate dispune și ce riscuri apar dacă măsura nu este respectată.
1. Cine poate dispune oprirea lucrărilor?
Potrivit art. 353 din Legea nr. 169/2026, oprirea executării lucrărilor poate fi dispusă de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) sau de organele de control competente ale autorităților administrației publice locale.
Măsura poate fi luată, între altele, atunci când lucrările sunt executate:
- fără autorizația necesară;
- cu încălcarea prevederilor autorizației;
- în baza unei autorizații a cărei nelegalitate a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
- cu încălcarea altor proceduri obligatorii prevăzute de cod.
De exemplu, proprietarul are autorizație pentru construirea unei locuințe cu parter, dar execută și un etaj care nu este prevăzut în documentația autorizată.
Organul de control poate constata abaterea și dispune oprirea lucrărilor.
O asemenea măsură poate interveni și atunci când proprietarul nu are deloc autorizație, deși legea o impune pentru lucrările respective.
Oprirea lucrărilor este o măsură distinctă de amenda contravențională. Ea urmărește împiedicarea continuării unei executări considerate nelegale.
2. Ce se întâmplă dacă nu respecți ordinul de oprire?
Art. 356 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/2026 prevede că reprezintă infracțiune continuarea executării lucrărilor după ce organele de control competente au dispus oprirea lor, potrivit legii.
Pedeapsa prevăzută este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda penală.
Aceasta este o diferență esențială față de executarea inițială a unor lucrări fără autorizație, care, în multe situații, constituie contravenție.
Exemplu practic
O persoană începe construirea unui garaj fără autorizație.
La control, primește o amendă și i se dispune oprirea lucrărilor.
A doua zi, constructorii revin și continuă ridicarea pereților.
Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legea penală, continuarea lucrărilor poate constitui infracțiune.
În această situație, problema nu mai privește numai lipsa autorizației. Intervine și nerespectarea măsurii de oprire dispuse legal.
Totuși, existența infracțiunii nu se stabilește automat prin simpla constatare că pe șantier au fost efectuate activități. Trebuie verificate măsura de oprire, competența organului care a dispus-o, lucrările efectiv continuate și celelalte condiții ale răspunderii penale.
3. Dacă am plătit amenda, pot continua lucrările?
Nu.
Plata amenzii contravenționale nu înlătură măsura de oprire a lucrărilor.
Amenda sancționează încălcarea constatată. Măsura de oprire privește continuarea executării.
Să presupunem că proprietarul primește o amendă pentru construirea unei anexe fără autorizație și o plătește imediat.
Această plată nu reprezintă o autorizație și nu îi permite să reia lucrările.
Pentru continuarea legală trebuie îndeplinite condițiile de autorizare sau de conformare aplicabile situației respective și trebuie clarificat regimul măsurii de oprire.
Nici faptul că proprietarul a depus o cerere de regularizare nu îi permite, prin el însuși, să continue executarea.
4. Dacă am contestat procesul-verbal, pot relua lucrările?
Nu trebuie să presupui că depunerea unei contestații îți permite să continui lucrările.
Legea nr. 169/2026 conține o regulă specială, care o diferențiază de regimul obișnuit al contravențiilor.
Potrivit art. 581 alin. (3), dispozițiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu se aplică în cadrul CATUC.
Prin urmare, regula generală din OG nr. 2/2001, potrivit căreia plângerea contravențională suspendă executarea, nu poate fi folosită pentru a considera automat suspendată măsura de oprire a lucrărilor.
Aceasta nu înseamnă că măsura nu poate fi contestată.
Art. 581 alin. (1) permite completarea prevederilor CATUC cu dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în măsura în care nu contravin codului.
În condițiile acestei legi, persoana interesată poate solicita instanței suspendarea executării unui act administrativ, dacă sunt îndeplinite cerințele legale.
De exemplu, un proprietar poate considera că inspectorul a dispus nelegal oprirea lucrărilor, deoarece acestea respectă autorizația de construire.
Proprietarul poate contesta măsura prin procedura aplicabilă și poate examina posibilitatea solicitării suspendării executării ei.
Dar simpla contestare nu îi conferă automat dreptul de a relua lucrările.
Până când măsura este suspendată sau încetează în condițiile legii, continuarea executării poate atrage răspunderea penală prevăzută de art. 356 alin. (1) lit. b) din CATUC.
5. Pot termina acoperișul ca să nu se deterioreze construcția?
Oprirea lucrărilor poate crea probleme tehnice reale.
De exemplu, o construcție poate avea pereții ridicați, dar acoperișul neterminat. Dacă lucrările sunt abandonate fără măsuri de protecție, ploaia și înghețul pot deteriora structura.
Legea ia în considerare asemenea situații.
Art. 353 alin. (3) din CATUC prevede că, odată cu oprirea executării lucrărilor, se dispun și măsuri de conservare a lucrărilor deja executate, pe specialități, pe cheltuiala dezvoltatorului.
Trebuie însă distinse lucrările de conservare de cele prin care construcția este continuată sau finalizată.
Protejarea temporară a unor elemente împotriva intemperiilor poate avea un scop diferit de construirea unui nou nivel sau de finalizarea unei extinderi.
Aceasta nu înseamnă că proprietarul poate decide singur ce lucrări sunt permise.
În practică, este necesară identificarea măsurilor de conservare dispuse și, dacă situația o cere, clarificarea lor cu organul de control și cu specialiștii tehnici competenți.
Necesitatea protejării construcției nu constituie o autorizație generală pentru continuarea lucrărilor.
6. Poate primăria să sigileze șantierul?
Da, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 353 alin. (6) permite organului de control, în situațiile reglementate, să dispună măsuri suplimentare, inclusiv:
- interzicerea accesului pe șantier, cu excepțiile prevăzute de lege;
- aplicarea sigiliilor sau a altor semne distinctive cu valoare de sigiliu;
- deconectarea de la utilitățile folosite pentru organizarea șantierului.
Aceste măsuri nu sunt obligatorii în fiecare situație. Organul competent trebuie să respecte condițiile legale pentru dispunerea lor.
Ce se întâmplă dacă proprietarul rupe sigiliile?
Art. 356 alin. (1) lit. b) incriminează și ruperea sigiliilor sau a semnelor distinctive aplicate legal potrivit art. 353 alin. (6) lit. b).
Prin urmare, o persoană care îndepărtează sigiliile pentru a intra pe șantier se poate expune răspunderii penale, chiar dacă problema executării unor lucrări suplimentare trebuie analizată separat.
7. Dacă lucrările sunt oprite, înseamnă că trebuie demolată construcția?
Nu neapărat.
Oprirea lucrărilor și desființarea construcției sunt măsuri diferite.
Art. 358 din CATUC reglementează măsurile care pot urma constatării executării unor lucrări nelegale.
În funcție de situație, poate fi necesară:
- aducerea lucrărilor în conformitate cu autorizația;
- obținerea unei autorizații de regularizare, dacă sunt îndeplinite condițiile legale;
- desființarea lucrărilor care nu pot fi menținute legal.
Exemplu
Un proprietar construiește o anexă fără autorizație.
Inspectorul dispune oprirea lucrărilor.
Dacă anexa respectă reglementările urbanistice și cerințele tehnice aplicabile, poate exista posibilitatea regularizării, în condițiile art. 301.
Dacă însă anexa ocupă un teren pe care construirea este interzisă sau încalcă cerințe fundamentale care nu pot fi remediate, regularizarea poate fi imposibilă.
Oprirea lucrărilor nu stabilește singură care dintre aceste soluții este legală.
8. Mai pot solicita regularizarea după ce am primit ordinul de oprire?
În anumite situații, da.
Art. 301 din Legea nr. 169/2026 reglementează autorizația de regularizare pentru anumite categorii de construcții și lucrări.
În plus, art. 301 alin. (7) instituie un regim excepțional, pentru o perioadă de maximum un an de la intrarea în vigoare a codului, în care regularizarea poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Perioada începe la 25 august 2026 și se încheie la 25 august 2027, sub rezerva regulilor aplicabile calculului termenului.
Regularizarea nu este automată.
Autoritatea trebuie să verifice, între altele, respectarea reglementărilor urbanistice și a cerințelor fundamentale de calitate în construcții.
De asemenea, regimul excepțional implică obligații fiscale și costuri suplimentare prevăzute de lege.
Depunerea cererii de regularizare nu înlătură automat măsura de oprire și nu autorizează continuarea executării.
Aceasta este una dintre cele mai importante precizări pentru proprietarii care încearcă să intre în legalitate.
Ai primit o măsură de oprire și vrei să verifici posibilitatea regularizării?
Kitul digital „Regularizare & Conformare”, disponibil în magazinul Drept Practic, conține instrumente pentru înțelegerea condițiilor de regularizare, verificarea documentelor necesare și pregătirea demersurilor de conformare prevăzute de Legea nr. 169/2026.
Kitul te ajută să identifici pașii procedurali și să înțelegi diferența dintre regularizare, conformare și desființarea lucrărilor.
Consultă Kitul „Regularizare & Conformare” în magazinul Drept Practic.
9. Ce se întâmplă dacă proprietarul nu respectă măsurile dispuse?
Pe lângă răspunderea penală care poate interveni pentru continuarea lucrărilor, există și consecințe privind construcția.
Art. 358 alin. (3) din CATUC reglementează sesizarea instanței atunci când persoana sancționată contravențional nu respectă, în termenul stabilit, măsurile de încadrare a lucrărilor în prevederile autorizației sau de desființare.
Instanța poate dispune, după caz, încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației ori desființarea construcțiilor realizate nelegal.
Dacă hotărârea este admisă și termenele stabilite de instanță nu sunt respectate, legea permite executarea măsurilor prin grija autorităților competente, cu suportarea cheltuielilor de către persoanele vinovate.
Așadar, continuarea lucrărilor în pofida opririi poate conduce la două categorii distincte de consecințe: răspunderea penală pentru fapta de continuare și măsurile administrative sau judiciare referitoare la construcția nelegală.
10. Dar dacă ordinul de oprire a fost emis înainte de 25 august 2026?
În această situație trebuie analizată aplicarea legii în timp.
Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2026, continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi era incriminată prin art. 24 lit. b) din Legea nr. 50/1991.
Noua reglementare a păstrat incriminarea, prin art. 356 alin. (1) lit. b), dar examinarea unui caz concret trebuie să țină seama de momentul săvârșirii faptei și de normele penale aplicabile.
Exemplu
Un proprietar primește ordin de oprire în iulie 2026 și continuă lucrările în septembrie 2026.
Nu este suficient să se constate că ordinul a fost emis sub vechea lege.
Trebuie verificate legalitatea și efectele măsurii de oprire, dacă aceasta mai era în vigoare și ce fapte au fost săvârșite după intrarea în vigoare a noului cod.
Pentru faptele săvârșite înainte de 25 august 2026 trebuie examinate și regulile privind aplicarea legii penale în timp, inclusiv legea penală mai favorabilă, atunci când sunt îndeplinite condițiile acesteia.
11. Ce trebuie făcut după primirea ordinului de oprire?
Primirea unui asemenea act impune verificarea rapidă a situației.
Mai întâi, trebuie identificat exact actul primit. Poate fi un proces-verbal de contravenție care conține măsura de oprire sau un alt act emis de o autoritate competentă.
Apoi trebuie verificate lucrările vizate. Măsura poate privi o anumită categorie de lucrări, o parte a construcției sau executarea lucrărilor pe întregul șantier.
Trebuie identificate și măsurile de conservare, precum și eventualele interdicții de acces ori sigilii.
Dacă proprietarul consideră că măsura este nelegală, trebuie stabilită calea procedurală corespunzătoare și verificat termenul în care poate fi exercitată.
Dacă lucrările pot fi regularizate, trebuie analizate condițiile și documentele necesare, fără a presupune că simpla inițiere a procedurii permite reluarea executării.
În situațiile în care există pericole pentru stabilitatea construcției sau siguranța persoanelor, măsurile tehnice necesare trebuie clarificate cu specialiștii și autoritățile competente.
12. Ce trebuie reținut?
Dacă un organ de control competent a dispus legal oprirea lucrărilor, continuarea executării poate constitui infracțiune, sancționată cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală.
Plata amenzii contravenționale nu permite reluarea lucrărilor. Nici depunerea unei cereri de regularizare nu are automat acest efect.
Legea permite luarea unor măsuri de conservare a construcției, dar acestea trebuie diferențiate de continuarea executării.
Oprirea lucrărilor nu înseamnă automat demolarea construcției. În funcție de situație, poate exista posibilitatea conformării sau a regularizării.
Dacă măsura de oprire este considerată nelegală, soluția este verificarea și contestarea ei prin procedura corespunzătoare, nu ignorarea ei.
Temeiuri legale
- Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în special art. 301, 353, 354, 356 și 358.
- Legea nr. 50/1991, art. 24 lit. b), pentru analiza situațiilor anterioare intrării în vigoare a CATUC.
- Codul penal, dispozițiile privind aplicarea legii penale în timp.
- OG nr. 2/2001 și Legea nr. 554/2004, în măsura aplicabilității lor procedurilor de contestare.
Ai nevoie să înțelegi toate consecințele unei construcții neautorizate?
Kitul digital complet – Legea nr. 169/2026 reunește ghidul juridic principal și instrumente practice privind regularizarea construcțiilor, măsurile de conformare, sancțiunile, contestarea actelor autorităților și procedurile aplicabile.
Este destinat persoanelor care vor să înțeleagă întregul parcurs juridic, de la constatarea neregulilor până la identificarea mijloacelor legale de apărare.
Descoperă Kitul digital complet – Legea nr. 169/2026 în magazinul Drept Practic.
Articolul prezintă regulile generale aplicabile. Stabilirea legalității unei anumite măsuri de oprire presupune examinarea actului emis, a lucrărilor efectuate și a cadrului normativ aplicabil la data faptelor.
