Ai primit o amendă contravențională și ai observat că procesul-verbal nu este semnat de niciun martor? Poate că documentul a fost întocmit în lipsa ta. Sau ai fost prezent, dar ai refuzat să îl semnezi, iar agentul constatator nu a chemat pe nimeni să confirme această împrejurare.
Este valabil procesul-verbal fără martor? Poți obține anularea amenzii pentru acest motiv?
Răspunsul depinde de împrejurările în care a fost întocmit procesul-verbal, de dispozițiile legale aplicabile și de consecințele lipsei martorului asupra dreptului tău la apărare.
În multe situații, absența martorului nu atrage automat anularea amenzii. Există însă cazuri în care nerespectarea formalităților legale poate constitui un motiv întemeiat de contestare.
1. Când este necesar un martor la întocmirea procesului-verbal?
Regula generală se găsește în art. 19 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Potrivit acestui articol, procesul-verbal se semnează de agentul constatator și de contravenient.
Dacă persoana sancționată nu este prezentă, refuză să semneze sau nu poate să semneze, agentul trebuie să consemneze această împrejurare.
În condițiile regulii generale, împrejurarea trebuie confirmată de cel puțin un martor, ale cărui date de identificare și semnătură se înscriu în procesul-verbal.
Legea prevede însă și situații în care documentul poate fi întocmit fără martor.
Exemplu practic
Un agent al poliției locale constată o contravenție. Persoana sancționată este prezentă, dar refuză să semneze procesul-verbal.
Agentul consemnează refuzul.
În condițiile regulii generale, acesta trebuie confirmat de un martor, cu excepția situațiilor în care legea permite folosirea unei alte modalități de confirmare.
Martorul nu este chemat să stabilească dacă persoana a săvârșit contravenția, ci să confirme împrejurarea refuzului de a semna.
Această distincție este esențială.
2. Martorul trebuie să fi văzut contravenția?
Nu.
Martorul prevăzut de art. 19 din OG nr. 2/2001 este un martor asistent.
Rolul său este să confirme anumite împrejurări ale întocmirii procesului-verbal, nu să dovedească săvârșirea faptei.
Să presupunem că un agent constată o contravenție privind tulburarea liniștii publice.
Persoana sancționată refuză să semneze procesul-verbal. Agentul solicită unei persoane aflate în apropiere să confirme acest refuz.
Martorul poate să nu fi fost prezent atunci când s-a produs presupusa tulburare a liniștii publice.
Acest lucru nu îl împiedică, prin el însuși, să confirme refuzul de semnare pe care l-a constatat.
Martorul asistent nu certifică vinovăția persoanei sancționate.
Dacă martorul nu a văzut contravenția, nu înseamnă că procesul-verbal este nul.
În schimb, dacă persoana trecută drept martor nu a asistat nici la împrejurarea pe care trebuia să o confirme, pot apărea probleme privind realitatea mențiunilor din procesul-verbal.
Aceste probleme trebuie dovedite și examinate în raport cu consecințele lor juridice.
3. Ce se întâmplă dacă agentul nu găsește un martor?
Legea reglementează expres această situație.
Potrivit art. 19 alin. (3) din OG nr. 2/2001, dacă nu există un martor, agentul constatator trebuie să precizeze motivele pentru care procesul-verbal a fost încheiat fără confirmarea acestuia.
Exemplu practic
Un agent constată o contravenție într-o zonă izolată. Persoana sancționată refuză să semneze procesul-verbal, iar în apropiere nu se află nicio altă persoană care să poată confirma refuzul.
Agentul poate consemna că nu a fost posibilă identificarea unui martor, explicând împrejurările concrete.
Procesul-verbal nu devine automat nul pentru că nu există semnătura unui martor.
Dar dacă agentul nu consemnează nici motivele lipsei martorului, trebuie verificat dacă această omisiune a produs o vătămare relevantă juridic.
O simplă mențiune formală nu exclude, în orice situație, posibilitatea verificării realității împrejurărilor consemnate.
4. Lipsa martorului atrage nulitatea procesului-verbal?
Nu automat.
Pentru a înțelege de ce, trebuie să facem diferența dintre două categorii de nulități.
Nulitatea absolută intervine, în cazurile expres prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, pentru lipsa anumitor mențiuni esențiale. Aceste cazuri pot fi constatate și din oficiu de instanță.
Nulitatea relativă privește alte neregularități pentru care anularea presupune, potrivit regulilor aplicabile, existența unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel.
Art. 17 nu include lipsa martorului asistent printre cazurile de nulitate absolută pe care le enumeră.
În jurisprudență, nerespectarea art. 19 a fost analizată, în principiu, prin prisma nulității relative.
Aceasta înseamnă că persoana sancționată trebuie să arate ce drept i-a fost afectat și de ce neregularitatea justifică anularea procesului-verbal.
Exemplu practic
Ai refuzat să semnezi procesul-verbal. Agentul a consemnat acest lucru, dar documentul nu conține semnătura unui martor.
În plângerea contravențională invoci exclusiv lipsa martorului.
Dacă recunoști că ai refuzat semnarea și nu arăți existența unei vătămări, este posibil ca instanța să considere că neregularitatea nu justifică anularea.
Situația poate fi diferită dacă agentul a consemnat un refuz de semnare care, în realitate, nu a existat, iar împrejurările respective au afectat exercitarea dreptului tău la apărare.
5. Ce a stabilit Înalta Curte despre nulitățile procesului-verbal?
Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție oferă repere pentru delimitarea nulităților absolute de cele relative.
Prin Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte a stabilit că nerespectarea cerințelor art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001, referitoare la dreptul contravenientului de a formula obiecțiuni, atrage nulitatea relativă a procesului-verbal.
Ulterior, prin Decizia nr. 13 din 14 mai 2018, Înalta Curte a stabilit că descrierea insuficientă a faptei contravenționale atrage nulitatea relativă.
Aceste decizii nu au soluționat direct problema lipsei martorului asistent.
Ele sunt însă relevante pentru că explică de ce nu orice neregularitate a procesului-verbal conduce automat la anularea acestuia.
În aplicarea art. 19, instanțele au utilizat aceeași distincție dintre neregularitățile sancționate expres cu nulitate absolută și cele pentru care trebuie analizată existența unei vătămări.
6. Cum poți dovedi că lipsa martorului te-a prejudiciat?
Aceasta este una dintre cele mai dificile probleme practice.
Nu este suficient să afirmi că procesul-verbal nu are semnătura martorului. Trebuie să explici legătura dintre neregularitate și vătămarea invocată.
Să examinăm trei situații.
Situația 1. Ai refuzat într-adevăr să semnezi.
Agentul a consemnat refuzul, dar nu a identificat un martor.
Dacă nu contești împrejurarea refuzului și nu demonstrezi o consecință juridică prejudiciabilă a lipsei martorului, simpla omisiune poate fi insuficientă pentru anulare.
Situația 2. Agentul a consemnat în mod fals că ai refuzat să semnezi.
Tu susții că ai solicitat să citești procesul-verbal și să formulezi obiecțiuni, dar agentul nu ți-a permis.
În această situație, lipsa martorului poate avea relevanță probatorie.
Va trebui însă să arăți ce s-a întâmplat efectiv și în ce mod ți-a fost afectat dreptul la apărare.
Situația 3. Procesul-verbal a fost întocmit în absența ta.
Primești documentul prin poștă și observi că nu este semnat de un martor.
Agentul a consemnat că nu a putut identifica o persoană care să confirme absența.
Lipsa semnăturii nu determină automat anularea procesului-verbal.
Poți însă contesta și alte aspecte: dacă ai fost identificat corect, dacă fapta a fost constatată legal și dacă există probe suficiente privind săvârșirea contravenției.
În toate aceste situații, instanța va examina probele administrate și argumentele părților.
7. Ce se întâmplă dacă refuzul de semnare a fost filmat?
Din 29 iunie 2024, OG nr. 2/2001 conține o regulă suplimentară.
Prin OUG nr. 84/2024 a fost introdus art. 19 alin. (4).
Acesta permite întocmirea procesului-verbal fără confirmarea unui martor atunci când refuzul sau imposibilitatea contravenientului de a semna este înregistrată cu mijloacele audio-video ale organului din care face parte agentul constatator.
Agentul trebuie să menționeze împrejurările în procesul-verbal.
Exemplu practic
Un conducător auto este oprit de poliție. Agentul întocmește procesul-verbal, iar persoana sancționată refuză să îl semneze.
Refuzul este înregistrat cu mijloacele audio-video ale organului de poliție.
În condițiile art. 19 alin. (4), nu mai este necesară confirmarea refuzului prin semnătura unui martor.
Dar această regulă are un domeniu precis.
Ea privește refuzul sau imposibilitatea de semnare, înregistrate în condițiile legii.
Nu trebuie extinsă automat la toate situațiile în care procesul-verbal este întocmit în absența contravenientului.
De asemenea, simpla existență a unei camere video nu demonstrează că împrejurarea relevantă a fost efectiv înregistrată.
8. Poate un alt agent constatator să fie martor?
Art. 19 alin. (2) din OG nr. 2/2001 prevede că un alt agent constatator nu poate avea calitatea de martor asistent în sensul acestui articol.
Exemplu practic
Doi agenți constată o contravenție. Unul întocmește procesul-verbal, iar persoana sancționată refuză să semneze.
Cel de-al doilea agent, dacă are calitatea de agent constatator, nu poate îndeplini rolul martorului asistent prevăzut de art. 19.
Această interdicție trebuie diferențiată de posibilitatea ca agenții să participe la constatarea faptei sau să furnizeze informații despre împrejurările acesteia.
Calitatea de martor asistent este reglementată distinct.
9. Dar dacă amenda a fost aplicată de un radar sau de o cameră video?
În materia circulației rutiere există reguli speciale privind constatarea contravențiilor prin mijloace tehnice.
Unele procese-verbale pot fi întocmite în lipsa conducătorului auto, în condițiile OUG nr. 195/2002.
De aceea, nu trebuie presupus că orice proces-verbal întocmit fără prezența contravenientului este nelegal pentru că nu poartă semnătura unui martor.
Exemplu practic
Primești prin poștă un proces-verbal pentru depășirea vitezei legale, constatată printr-un mijloc tehnic.
Documentul nu conține semnătura unui martor asistent.
Înainte de a invoca această omisiune, trebuie verificată norma specială în temeiul căreia a fost întocmit procesul-verbal.
Într-o asemenea cauză, pot fi mai relevante verificarea mijlocului tehnic, identificarea vehiculului, descrierea faptei și respectarea condițiilor speciale de constatare.
10. Martorul care confirmă întocmirea este același cu martorul de la afișarea procesului-verbal?
Nu. Sunt două formalități distincte.
Martorul prevăzut de art. 19 confirmă anumite împrejurări ale întocmirii procesului-verbal.
Martorul prevăzut de art. 27 intervine în procedura comunicării procesului-verbal prin afișare.
De exemplu, dacă procesul-verbal nu a fost comunicat pe loc și sunt îndeplinite condițiile legale pentru afișare, această operațiune trebuie realizată potrivit regulilor de comunicare.
OUG nr. 84/2024 a introdus și art. 27 alin. (2), potrivit căruia nu mai este necesară semnătura martorului atunci când procedura de afișare este înregistrată cu mijloace audio-video ale organului din care face parte agentul constatator.
Atenție: o neregularitate privind comunicarea procesului-verbal nu trebuie confundată cu o neregularitate privind întocmirea acestuia.
Consecințele pot fi diferite, inclusiv în privința momentului de la care începe să curgă termenul pentru formularea plângerii contravenționale.
11. Ce trebuie să verifici dacă procesul-verbal nu are martor?
Înainte de a formula o plângere contravențională, examinează documentul în această ordine:
1. Ai fost prezent la întocmirea procesului-verbal?
Dacă da, verifică dacă ai semnat, ai refuzat semnarea sau nu ai putut să semnezi.
2. Agentul a consemnat motivul pentru care nu ai semnat?
Verifică dacă împrejurările sunt descrise corect.
3. Există semnătura unui martor?
Dacă există, verifică rolul acestuia și împrejurarea pe care a confirmat-o.
4. Dacă nu există martor, agentul a explicat de ce?
Art. 19 alin. (3) impune consemnarea motivelor lipsei martorului.
5. Există o înregistrare audio-video?
Verifică dacă este incident art. 19 alin. (4) și dacă înregistrarea privește efectiv refuzul sau imposibilitatea de semnare.
6. Se aplică o reglementare specială?
În anumite domenii, normele speciale pot modifica regulile generale de constatare.
7. Ce vătămare ți-a produs neregularitatea?
Această întrebare este decisivă atunci când invoci nulitatea relativă.
Nu te limita la verificarea rubricii martorului. Examinează întregul proces-verbal, inclusiv descrierea faptei, încadrarea juridică, sancțiunea și modul de comunicare.
12. Cum contești procesul-verbal?
Potrivit regulii generale din art. 31 al OG nr. 2/2001, plângerea contravențională poate fi formulată în termen de 15 zile de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal.
Trebuie verificată și eventuala existență a unei proceduri speciale.
Plângerea se introduce la instanța competentă potrivit art. 32 din OG nr. 2/2001 și normelor speciale incidente.
În cuprinsul plângerii poți invoca neregularitățile procesului-verbal, inclusiv cele privind martorul asistent, și poți solicita administrarea probelor relevante.
Exemplu practic
Procesul-verbal menționează că ai refuzat să semnezi.
Tu susții că nu ai refuzat, ci că agentul nu ți-a permis să citești documentul și să formulezi obiecțiuni.
Poți descrie aceste împrejurări în plângere și poți solicita probe care să le confirme, inclusiv înregistrări audio-video, dacă există și sunt relevante.
Instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal, potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001.
Nu este suficient să invoci generic lipsa martorului. Trebuie să explici de ce împrejurările concrete justifică anularea.
13. Ce trebuie reținut?
Dacă procesul-verbal de contravenție nu este semnat de un martor, aceasta nu înseamnă automat că amenda este nulă.
Legea permite, în anumite condiții, întocmirea procesului-verbal fără martor. În plus, încălcarea formalităților prevăzute de art. 19 este analizată, în principiu, prin prisma nulității relative.
Pentru anularea procesului-verbal trebuie examinate atât neregularitatea, cât și vătămarea pe care aceasta a produs-o.
În schimb, dacă lipsa martorului este însoțită de consemnarea unor împrejurări nereale sau de încălcarea dreptului la apărare, aceste aspecte pot avea relevanță în soluționarea plângerii.
Întrebarea corectă nu este numai dacă procesul-verbal are martor, ci și dacă formalitatea era obligatorie, dacă a fost respectată și ce consecințe a produs nerespectarea ei.
Instrumente practice Drept Practic
Ai primit un proces-verbal de contravenție și vrei să verifici dacă poate fi contestat?
În colecția Plângerea contravențională de pe dreptpractic.com găsești materiale care explică procedura de contestare, termenele, motivele de nulitate și probele ce pot fi folosite în instanță.
Kitul digital „Contestarea procesului-verbal” include instrumente pentru verificarea legalității procesului-verbal și pregătirea plângerii contravenționale.
Pentru o analiză mai amplă, poți consulta Ghidul practic al plângerii contravenționale și catalogul interactiv al colecției, care te ajută să identifici instrumentele potrivite.
Temeiuri legale și jurisprudență
Legislație
- OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în special art. 16, 17, 19, 25, 27, 31, 32 și 34.
- OUG nr. 84/2024, art. II, privind completarea OG nr. 2/2001.
- OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, pentru contravențiile rutiere supuse unor norme speciale.
Jurisprudență
- ÎCCJ, Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, recurs în interesul legii, privind nerespectarea art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001.
- ÎCCJ, Decizia nr. 13 din 14 mai 2018, recurs în interesul legii, privind descrierea insuficientă a faptei contravenționale.
Cele două decizii ale ÎCCJ privesc alte neregularități decât lipsa martorului asistent, dar sunt relevante pentru distincția dintre nulitatea absolută și nulitatea relativă.
Articol de informare juridică generală. Soluția unei plângeri contravenționale depinde de legislația aplicabilă, conținutul procesului-verbal și probele administrate.
